Poluarea solului – cauze, surse si soluții

Avem, de cele mai multe ori, tendinta de a privi spre cer atunci cand vorbim despre poluare, insa problema poluarii nu se limiteaza la atmosfera! Solul in care cresc fructele si legumele pe care le consumam in mod obisnuit sufera si el consecinte, iar efectele se simt in mod direct asupra produselor alimentare. A venit vremea, asadar, sa fim mai atenti si la ceea ce avem sub picioare!

Solul este “pielea pamantului”, o manta plina de cicatrici, riduri de milioane de ani si leziuni mai recente, cauzate atat de catre om cat si de catre natura in sine. Unele dintre aceste rani sunt incurabile – disparitia speciilor, de pilda – in timp ce altele pun in pericol sanatatea si siguranta alimentara, iar toate acestea ameninta bunastarea celor 3.3 miliarde de locuitori ai planetei, asa cum reiese in mod clar din ultimul raport privind degradarea solului, realizat de Platforma Interguvernamentala Stiinte – Politici pe teme de Biodiversitate si Servicii de Ecosisteme (IPBES).

Ce este poluarea solului?

Poluarea solului se referă la acumularea de substanțe chimice, poluanți sau contaminanți în sol, care au efecte negative asupra sănătății umane, a mediului înconjurător și a ecosistemelor. Această degradare a calității solului poate fi cauzată de activități umane, cum ar fi deversarea de deșeuri industriale, utilizarea excesivă de pesticide și îngrășăminte, extracția resurselor naturale și practicile agricole necorespunzătoare, precum și de procese naturale precum eroziunea și acumularea de substanțe chimice toxice.

Poluarea solului poate avea efecte semnificative asupra sănătății umane și a mediului înconjurător. Oamenii pot fi expuși la contaminanții din sol prin ingestie, inhalare și contactul direct cu pielea, ceea ce poate duce la o varietate de probleme de sănătate. De asemenea, poluarea solului poate afecta calitatea apei și a aerului, perturba echilibrul ecosistemelor și reduce biodiversitatea.

Principalele surse de poluare a solului

Principalele surse de poluare a solului sunt, în general,  activitățile industriale și agricole. Aceste surse pot avea efecte negative asupra sănătății umane, a mediului înconjurător și a ecosistemelor, ceea ce subliniază importanța prevenirii și remedierii poluării solului. Iată câteva din aceste surse:

1. Deversarea deșeurilor industriale, a subproduselor și a deșeurilor chimice în sol poate duce la contaminarea acestuia cu metale grele, compuși organici volatili și alte substanțe nocive.
2. Utilizarea excesivă de pesticide, îngrășăminte chimice și alte substanțe în agricultură poate duce la acumularea de poluanți în sol. De asemenea, irigația cu ape uzate sau poluate poate contribui la poluarea solului.
3. Depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor menajere și municipale poate duce la contaminarea solului cu diverse substanțe chimice și biologice.
4. Activitățile miniere și extracția petrolului pot duce la eliberarea de substanțe chimice și metale grele în sol, ceea ce poate cauza poluare.
5. Deșeurile depozitate în gropile de gunoi și depozitele de deșeuri pot elibera substanțe chimice și gaze în sol, ceea ce poate duce la contaminare.
6. Depunerea de poluanți atmosferici, cum ar fi particulele și compușii organici volatili, în sol poate contribui la poluarea solului.
7. Scurgerile accidentale de substanțe chimice, precum petrolul sau alte produse chimice, în sol pot duce la contaminare.
8. Lucrările de construcție și dezvoltarea urbană pot cauza eroziunea solului și eliberarea de poluanți în sol.
9. Scurgerile și deșeurile radioactive provenite din centralele nucleare sau alte surse de radiații pot duce la poluarea solului.
10. Procesele naturale de eroziune pot contribui la răspândirea poluanților și contaminanților în sol.

Cum afectează poluarea solului sănătatea umană, ecosistemele și mediul înconjurător?

Poluarea solului are consecințe semnificative asupra mediului înconjurător și a ecosistemelor, afectând sănătatea umană, biodiversitatea și funcționarea ecosistemelor. Poluarea solului afectează sănătatea umană prin expunerea directă sau indirectă la contaminanți și poluanți prezenți în sol. Enumerăm, mai jos, o parte din modurile în care poluarea solului poate afecta sănătatea umană:

Ingestie

Oamenii pot consuma alimente contaminate care au fost cultivate pe soluri poluate. Plantele pot absorbi metale grele și alte contaminanți din sol, iar animalele pot consuma aceste plante și acumula contaminanții în țesuturile lor. Consumul acestor alimente contaminate poate duce la o acumulare de poluanți în organism, ceea ce poate provoca probleme de sănătate în timp.

Inhalare

Particulele de sol contaminate pot fi purtate de vânt și pot ajunge în aer. Oamenii pot inhala aceste particule, iar poluanții pot fi absorbiți în plămâni și în sistemul circulator. Acest lucru poate duce la probleme respiratorii, alergii și alte afecțiuni.

Contactul cu pielea

Contactul direct cu solul poluat poate provoca iritații, alergii și alte reacții adverse la nivelul pielii.

Mediul înconjurător și ecosistemele sunt influențate de poluarea din sol prin modul în care aceasta contribuie la degradarea calității vieții pe Pământ.

• Recolte mai slabe. Agentii de poluare a solului pun in pericol siguranta alimentatiei mondiale, reducand cantitatea si calitatea recoltelor.
• Schimbarea climatica. In primul deceniu al secolului XXI, degradarea solului a eliberat in atmosfera intre 3.6 si 4.4 miliarde de tone de CO2.
• Poluarea apei si aerului. Degradarea solului afecteaza calitatea aerului si apei, mai ales in tarile in curs de dezvoltare.
• Dislocari de populatie. Degradarea solului si schimbarea climatica vor conduce la emigrarea unui numar de 50 – 700 de milioane de persoane pana in 2050.
• Disparitia speciilor. Contaminarea solului este una dintre principalele cauze ce ar putea declansa cea de-a sasea extinctie in masa din istorie. Populatia de vertebrate de uscat a scazut cu 38% in perioada 1970-2012.
• Desertificarea. Numarul de locuitori din cele mai aride regiuni ale pamantului ar putea reprezenta 45% din populatia mondiala pana in 2050, in timp ce zonele umede din lume s-au redus ca dimensiune cu 87% in ultimele trei secole.
• Impactul economic. Conform prognozelor, pierderile economice cauzate la nivel global de degradarea solului vor depasi 10% din produsul intern brut mondial anual.

Cum este evaluat nivelul de poluare a solului?

Evaluarea nivelului de poluare a solului implică o serie de etape și metode care permit măsurarea și analiza diferitelor contaminanți prezenți în sol. În primul rând, se stabilește scopul evaluării și se identifică zonele suspecte de contaminare. Aceasta poate implica analiza istoriei locației, precum activitățile industriale sau agricole anterioare, precum și cercetarea surselor potențiale de poluare, cum ar fi deversări accidentale sau depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor.

Apoi, se colectează probe de sol din zona investigată. Aceasta implică extragerea de eșantioane de sol de la diferite adâncimi și locații pentru a asigura reprezentativitatea și acuratețea rezultatelor. Colectarea probelor trebuie să țină cont de variabilitatea spațială și temporară a contaminanților, precum și de condițiile climatice și de sol specifice zonei.

După colectarea probelor, urmează prepararea lor pentru analiză. Aceasta poate include uscarea, mărunțirea și cernerea eșantioanelor, precum și extracția și preconcentrarea anumitor contaminanți, în funcție de metodele de analiză alese.

Analiza propriu-zisă a eșantioanelor de sol se realizează în laborator, folosind diverse tehnici și instrumente. Metodele de analiză pot fi fizice, chimice sau biologice și pot include spectroscopia, cromatografia, analiza elementară, bioesențele sau metodele microbiologice. Scopul acestor analize este de a identifica și cuantifica contaminanții prezenți în sol, cum ar fi metale grele, compuși organici, nutrienți și microorganisme.

Rezultatele analizelor sunt apoi comparate cu valorile de referință sau standardele de calitate ale solului stabilite de autorități sau organizații internaționale. Aceasta permite determinarea nivelului de poluare și a riscurilor potențiale pentru sănătatea umană și mediul înconjurător.

În funcție de rezultatele evaluării, se pot elabora strategii de remediere și monitorizare a solului, care includ metode de curățare, gestionarea surselor de contaminare și prevenirea viitoarei poluări.

Metode de prevenire a poluării solului

Prevenirea poluării solului necesită abordarea unor strategii integrate care implică acțiuni la nivel individual, comunitar și instituțional. Prin implementarea unor practici adecvate, se pot reduce semnificativ contaminarea solului și impactul asupra mediului înconjurător și a sănătății umane.

Una dintre metodele principale de prevenire a poluării solului este gestionarea corespunzătoare a deșeurilor, atât la nivel individual, cât și la nivel industrial. Acest lucru include reducerea cantității de deșeuri generate, reciclarea și reutilizarea materialelor și asigurarea unei colectări și eliminări adecvate a deșeurilor periculoase sau poluante.

De asemenea, este importantă implementarea unor practici agricole durabile care să limiteze utilizarea excesivă de pesticide, îngrășăminte chimice și alte substanțe potențial dăunătoare. Agricultura ecologică, rotația culturilor, utilizarea îngrășămintelor organice și promovarea biodiversității pot contribui la protejarea solului de poluare și la menținerea sănătății acestuia.

În zonele industriale, prevenirea poluării solului poate fi realizată prin implementarea unor tehnologii de producție curată și a unor sisteme eficiente de tratare și eliminare a deșeurilor. Monitorizarea emisiilor și a proceselor industriale, precum și conformarea cu reglementările și standardele de mediu, pot ajuta la reducerea impactului asupra solului și a mediului înconjurător.

Educația și conștientizarea publicului în privința importanței protejării solului și a practicilor de prevenire a poluării sunt esențiale pentru a asigura un efort comun în această direcție. Informarea comunităților despre riscurile asociate cu poluarea solului și promovarea unor comportamente prietenoase cu mediul pot avea un impact semnificativ.

Planificarea urbană și dezvoltarea durabilă sunt, de asemenea, aspecte esențiale în prevenirea poluării solului. Crearea de spații verzi, protejarea zonelor sensibile, precum pădurile și zonele umede, și implementarea unor politici de transport și construcție ecologice pot contribui la protejarea solului și la crearea unui mediu sănătos și sustenabil.

Tehnologii de remediere și decontaminare a solului poluat

Tehnologiile de remediere și decontaminare a solului poluat sunt diverse și pot fi aplicate în funcție de tipul de poluare, extinderea acesteia și caracteristicile solului. Iată câteva tehnologii comune utilizate în remedierea și decontaminarea solului:

• Excavarea și îndepărtarea: Aceasta implică săparea și îndepărtarea solului contaminat, urmată de transportul acestuia către un depozit de deșeuri periculoase sau o instalație de tratare.
• Bioremedierea: Acest proces folosește microorganisme (bacterii, fungi sau alți agenți biologici) pentru a descompune sau a transforma poluanții în substanțe mai puțin dăunătoare.
• Fitoremedierea: Aceasta implică utilizarea plantelor pentru a extrage, imobiliza sau a descompune poluanții din sol.
• Solidificarea și stabilizarea: Aceasta constă în adăugarea de substanțe chimice (de exemplu, ciment sau alte aglomerante) pentru a imobiliza și a reduce mobilitatea poluanților în sol.
• Tratarea termică (desorbția termică): Aceasta implică încălzirea solului pentru a evapora poluanții volatili și a le colecta ulterior sub formă de vapori. Acești vapori sunt apoi tratați și, dacă este posibil, recuperați pentru a fi reutilizați sau eliminați în mod corespunzător.
• Spălarea solului: Acest proces implică extragerea poluanților din sol prin amestecarea cu solvenți sau soluții de spălare, urmată de separarea soluției contaminate de solul curățat.
• Bariera reactivă permeabilă (PRB): Aceasta constă în instalarea unei bariere subterane compuse din materiale reactive care pot intercepta și trata contaminanții din apele subterane în timp ce le permit să treacă prin barieră.
• Oxidarea chimică în situ: Aceasta implică injectarea de substanțe oxidante în sol pentru a descompune compușii organici periculoși în substanțe mai puțin dăunătoare.
• Reducerea chimică în situ: Acest proces constă în injectarea de agenți de reducere în sol pentru a transforma contaminanții în substanțe mai puțin dăunătoare sau mai stabile. De exemplu, remedierea bazată pe reducerea chimică poate fi utilizată pentru a trata metale grele precum cromul hexavalent, transformându-l într-o formă mai puțin toxică.
• Ventilarea solului și extracția vapori: Aceasta constă în extragerea poluanților volatili din sol prin introducerea unui sistem de ventilație în sol și colectarea vaporilor rezultați. Vaporii sunt apoi tratați și eliminați corespunzător.
• Electrocinetica: Aceasta implică aplicarea unui câmp electric în sol pentru a mobiliza și îndepărta poluanții, de obicei metale grele și alte substanțe ionice.
• Microemulsii și nanoparticule: Aceasta implică utilizarea de microemulsii sau nanoparticule pentru a mobiliza și îndepărta poluanții din sol. Microemulsiile sunt amestecuri de substanțe tensioactive și solvenți care pot dizolva și extrage poluanții organici, în timp ce nanoparticulele pot fi folosite pentru a capta și a elimina metale grele sau alte contaminanți.
• Fitorizo-degradare: Aceasta implică utilizarea de plante cu rădăcini asociate cu microorganisme care pot degrada și detoxifica compușii organici periculoși din sol.
• Imobilizarea: Aceasta constă în utilizarea de aditivi care pot lega și imobiliza contaminanții în sol, reducând astfel biodisponibilitatea și mobilitatea acestora.
• Bariera de captare și adsorbție: Acest proces implică instalarea unei bariere în sol care conține materiale adsorbante, precum cărbune activat, zeoliți sau biochar, care pot capta și reține contaminanții.

Aceste tehnologii de remediere și decontaminare a solului poluat pot fi utilizate individual sau în combinație, în funcție de natura și extinderea poluării, precum și de caracteristicile specifice ale solului și condițiile din teren. De asemenea, este important de menționat că eficacitatea și fezabilitatea tehnologiilor variază în funcție de situație și că unele metode pot fi mai potrivite pentru anumite tipuri de contaminanți sau condiții. Prin urmare, evaluarea situației și selectarea celei mai potrivite tehnologii sau combinații de tehnologii este esențială pentru a asigura succesul remedierii și decontaminării solului poluat.

Ce legi și reglementări există in  România pentru a controla poluarea solului?

În România, există mai multe autorități și agenții care au atribuții în verificarea și constatarea poluării solului. Printre acestea se numără:

• Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM): Este principalul organism responsabil de protecția mediului și supravegherea și controlul poluării solului. ANPM colaborează cu agențiile județene pentru protecția mediului și alte autorități locale pentru a implementa și monitoriza politicile și reglementările în domeniul protecției solului.
• Garda Națională de Mediu (GNM): Este responsabilă de monitorizarea și controlul conformității cu reglementările de mediu, inclusiv cele legate de poluarea solului, și de aplicarea sancțiunilor în cazul nerespectării acestora.
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP): Este responsabil pentru elaborarea și implementarea politicilor și reglementărilor în domeniul protecției mediului, inclusiv pentru prevenirea și controlul poluării solului.

În ceea ce privește legislația și reglementările privind controlul poluării solului în România, există câteva acte normative importante, printre care:

• Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor: Aceasta reglementează gestionarea deșeurilor, inclusiv cele provenite de la activități industriale și agricole, care pot cauza poluarea solului.
• Legea nr. 137/2005 privind protecția mediului: Aceasta stabilește principiile și cadrul general pentru protecția mediului în România, inclusiv prevenirea și controlul poluării solului.
• Ordonanța de Urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului: Aceasta stabilește reglementări detaliate și obligațiile operatorilor economici pentru protejarea mediului, inclusiv prevenirea și controlul poluării solului.
• Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor: Aceasta reglementează gestionarea depozitelor de deșeuri, inclusiv măsurile de prevenire și control al poluării solului și apelor subterane.
• Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind regimul de îngrășăminte chimice: Aceasta stabilește norme pentru utilizarea îngrășămintelor chimice în agricultură, cu scopul de a preveni și controla poluarea solului și a apelor subterane.
• Hotărârea Guvernului nr. 1408/2007 privind gestionarea siturilor contaminate: Aceasta stabilește reguli și proceduri pentru identificarea, evaluarea și remedierea siturilor contaminate, inclusiv responsabilitățile autorităților și operatorilor economici în acest sens.
• Legea nr. 107/1996 privind apele și gestionarea resurselor de apă: Aceasta include reglementări legate de protecția apelor subterane și prevenirea contaminării solului prin substanțe periculoase și deșeuri.

În plus, România este parte la mai multe acorduri și convenții internaționale privind protecția mediului și gestionarea poluării, precum Convenția de la Basel privind controlul transfrontalier al mișcărilor de deșeuri periculoase și eliminarea acestora, care are implicații asupra gestionării și prevenirii poluării solului.

Care sunt cele mai afectate regiuni din România de poluarea solului?

În România, există mai multe regiuni afectate de poluarea solului din cauza diferitelor surse de contaminare, precum industriile grele, agricultura, activitățile miniere și depozitele de deșeuri. Este important de menționat că situația poluării solului poate varia în timp și că acest răspuns se bazează pe informații disponibile până în 2021. Iată câteva dintre regiunile cele mai afectate de poluarea solului în România:

1. Zona industrială Copsa Mică (județul Sibiu): Această zonă este cunoscută pentru poluarea semnificativă cauzată de fabricile de producție a negrului de fum și a metalelor neferoase. Solul din zonă a fost afectat de depuneri de metale grele și alte poluanți.
2. Zona Valea Jiului (județul Hunedoara): Activitățile miniere extinse și industriile siderurgice din trecut au afectat solul din această zonă prin contaminarea cu metale grele și alte substanțe periculoase.
3. Zona Baia Mare (județul Maramureș): Această zonă este afectată de poluarea solului ca urmare a activităților miniere și a procesării minereurilor, în special în ceea ce privește extracția și rafinarea aurului și a altor metale. Aici au avut loc incidente de poluare semnificative, cum ar fi deversarea de cianură în 2000, care a avut un impact negativ asupra mediului și a solului.
4. Zona Brăila – Galați: Această regiune este afectată de poluarea solului din cauza agriculturii intensive și a utilizării excesive de îngrășăminte chimice și pesticide. De asemenea, în această zonă există și industrii, precum siderurgia și industria chimică, care contribuie la poluarea solului.
5. Zona Ploiești – Brazi (județul Prahova): Această zonă este afectată de poluarea solului din cauza rafinăriilor de petrol și a activităților industriale conexe.
6. Zona Cernavodă – Constanța: Această regiune este afectată de poluarea solului în special din cauza activităților industriale și agricole, precum și a transportului și depozitării deșeurilor periculoase.

În general, regiunile cele mai afectate de poluarea solului în România sunt cele cu o concentrație mare de activități industriale, miniere sau agricole intensive. Cu toate acestea, este important să se monitorizeze și să se controleze poluarea solului în întreaga țară, deoarece acesta este un aspect crucial pentru sănătatea populației și protejarea mediului. Implementarea unor politici și practici adecvate de gestionare a deșeurilor, precum și aplicarea unor tehnologii mai curate și durabile, pot ajuta la reducerea poluării solului și la îmbunătățirea calității mediului în România.