M
© 2024 JurnalismOnline. Toate drepturile rezervate.

Nu ne mai dam resursele aproape gratuit… Propunere proiect de lege pentru cresterea redeventelor la titei si gaze naturale!

NU NE MAI DAM RESURSELE PE DEGEABA – Deputatul PSD Daniel Ghita a depus proiect de lege pentru cresterea redeventelor la titei si gaze naturale. Initiativa propune ca redeventele la productiile de pana in 100.000 de tone per trimestru sa se majoreze cu 1,5 puncte procentuale. Redeventele la productiile de peste acest prag ar trebui sa fie dublate. Ghita: „Romania are cele mai mici redevente din lume. E timpul sa la majoram… Resursele Romaniei sunt ale romanilor”

Deputatul PSD Daniel Ghita a depus la Camera Deputatilor un proiect de lege pentru majorarea redeventelor la titei si la gaze naturale.

Astfel, redeventele la productiile de pana in 100.000 de tone per trimestru ar urma sa se majoreze cu 1,5 puncte procentuale. Orice depaseste acest prag ar urma sa creasca de peste doua ori. Precizam ca redeventele sunt platite trimestrial catre bugetul statului.

Redam mesajul lui Daniel Ghita de pe Facebook:

„Romania are cele mai mici redevente din lume. E timpul sa la majoram. Aduce miliarde de Euro la buget!”

Resursele Romaniei sunt ale romanilor!

Nihil Sine Deo”.

Iata cum va fi modificat art. 49 alin. 2 lit. a din Legea petrolului nr. 238/2004:

La titei sau produse condensate:

– 5% pentru zacamintele care produc sub 10.000 de tone per trimestru (fata de 3,5% in prezent);

– 6,5% pentru zacamintele care produc intre 10.000 si 20.000 de tone per trimestru (fata de 5% in prezent);

– 8,5% pentru zacamintele care produc intre 20.000 si 100.000 de tone per trimestru (fata de 7% in prezent);

– 30% pentru zacamintele care produc peste 100.000 de tone per trimestru (fata de 13,5% in prezent);

La gaze naturale:

– 5% pentru zacamintele care produc sub 10 milioane de tone per trimestru (fata de 3,5% in prezent);

– 9% pentru zacamintele care produc intre 10 si 50 de milioane de tone per trimestru (fata de 7,5% in prezent);

– 10,5% pentru zacamintele care produc intre 50 si 200 de milioane de tone per trimestru (fata de 9% in prezent);

– 30% pentru zacamintele care produc peste 200 de milioane de tone per trimestru (fata de 13% in prezent).

Prezentam expunerea de motive a proiectului de lege:

Dreptul guvernelor de a percepe redevente de la companiile de petrol si gaze deriva din proprietatea asupra resurselor naturale. Guvernele detin si gestioneaza resursele subsolului in numele cetatenilor lor. Prin plati de redevente, guvernele sunt compensate de companiile de petrol si gaze pentru extractia resurselor naturale publice.

Statele folosesc, in general, unul dintre cele doua sisteme, fie un sistem de concesiune in care ratele de redevente reglementate se aplica in mod egal tuturor producatorilor, fie un sistem de acorduri de partajare a productiei cu producatorii, in care regulile si tarifele pot varia de la un contract la altul.

Exista diferite tipuri de redevente, principalele fiind:

Redevente bazate pe volum (sau specifice): un pret reglementat per unitate de productie. Acest tip de redeventa necesita controale pentru a monitoriza productia si pentru a se asigura ca nu exista extractie ilegala (neinregistrata).

 Redevente bazate pe valoare (ad valorem): bazate pe valoarea marfurilor extrase. Valoarea este volumul inmultit cu pretul (stabilit de piata)

 Redevente bazate pe profit: redevente bazate pe profiturile companiilor care fac extractia sau exploatarea. Desi acesta este in multe privinte similar cu un impozit pe venit, este o taxa suplimentara pentru extractia resurselor naturale publice. Companiile de petrol si gaze platesc redevente in plus fata de impozitele pe venit obisnuite.

Prezentam mai jos cateva exemple de calcul a redeventelor la nivel international.

In Franta detinatorii de concesiuni de exploatare a hidrocarburilor lichide sau gazoase sunt obligati sa plateasca anual o redeventa calculata pe productie. Concesionarul este obligat sa plateasca:

 – un bonus de semnare, platit la incheierea contractului;

 – redevente lunare in cota de 10% din acestea, aceasta rata putand fi redusa sub 10%, fara a fi mai mica de 5%, tinand cont de riscurile geologice si de perspectivele de productie;

 – o participare speciala;

 – o taxa de ocupare sau detinere a zonei, calculata pe baza kilometrilor patrati ocupati;

 – o contributie speciala aplicabila in cazul unui volum mare de productie sau rentabilitate ridicata.

In Norvegia se aplica un sistem de impozitare a petrolului bazat pe regulile de impozitare obisnuita a companiilor si stabilit in Legea privind impozitarea petrolului. Din cauza veniturilor extraordinare din productia de resurse petroliere, companiile petroliere sunt supuse unei taxe speciale suplimentare. Cota obisnuita de impozitare a companiei este de 22 %. Pentru a asigura un sistem de impozitare neutru, impozitul pe societate platit este anulat la calcularea bazei speciale de impozitare. Aceasta implica o cota speciala de impozitare de 71,8 % pentru a mentine o rata de impozitare marginala totala de 78 %.

In Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, actualul regim de impozitare a petrolului si gazelor a aparut ca urmare a numeroasele schimbari care au avut loc de cand au fost introduse prevederi specifice privind impozitul pe petrol in 1975. In prezent, exista trei elemente de influentare a pretului la care sunt supuse companiile de petrol si gaze. Acestea sunt: impozitul pe profit (CT), taxa suplimentara (SC) si o taxa suplimentara temporara, Energy Profits Levy (EPL), introdusa de la 26 mai 2022 si este de asteptat sa se aplice pana la 31 martie 2028. Cota marginala a acestor impozite este in prezent de 75%, cu CT la 30%, SC la 10% si EPL la 35%. Companiile straine cu activitati de exploatare din Regatul Unit sunt, de asemenea, supuse impozitului pe profit din activitatile de explorare si exploatare din Regatul Unit sau sectorul Regatului Unit al Platformei continentale la cota normala CT de 25% in prezent.

Austria nu a reglementat in mod specific redeventele la nivel operational, ci acestea sunt stabilite la nivel de acord cu entitatea care exploateaza. Acest vid de reglementare isi poate gasi explicatia in faptul ca resursele (cel putin gazele si petrolul) proprietate a statului austriac sunt exploatate de catre OMV, companie in care statutul austriac detine 31% din capitalul social.

In SUA ratele federale ale redeventelor energetice au fost stabilite prin mai multe acte normative federale, inclusiv Actul din 1920 privind concesiunea resurselor minerale, pentru a se asigura ca guvernul si poporul american sunt compensati corespunzator pentru dezvoltarea si utilizarea resurselor energetice neregenerabile – petrol, gaze si carbune – extrase din terenurile publice. Rata actuala a redeventei percepute oficial pentru petrol, gaze si carbune forate sau extrase din terenurile publice din SUA este de 12,5%. In mod remarcabil, pentru petrol si gaze, aceasta rata nu s-a schimbat din anii 1920; pentru carbune, este in vigoare din anii 1970.

In Canada provinciile detin resursele naturale care se gasesc pe terenurile publice. (Exceptia este petrolul si gazele offshore, care reprezinta o responsabilitate federala sau, in cazul Nova Scotia si Newfoundland si Labrador, o responsabilitate comuna federal-provincial). Alberta Oil Sands, de exemplu, are o redeventa neta dupa plata intre 25% si 40%, in functie de pretul petrolului. Contractul de redevente cu Alberta Oil Sands stipuleaza ca atunci cand petrolul este de 55 USD/baril sau mai putin, rata redeventei este de 25% din veniturile nete. Atunci cand pretul petrolului creste la 120 USD/baril sau mai mult, rata redeventei este la maxim, adica 40% din veniturile nete. Intre 55 USD/baril si 120 USD/baril, rata redeventei creste de la rata minima la cea maxima, in acelasi mod ca si calculul pre-plata. Acelasi lucru este valabil si pentru petrolul si gazele conventionale, in Columbia Britanica, de exemplu, tarifele redeventelor pentru gaze naturale sunt determinate in fiecare luna, rata redeventei poate fi de pana la 27%.

In Brazilia, expansiunea sectorului petrolier din ultimul deceniu a facut din aceasta tara al doilea cel mai mare producator de petrol din America de Sud. Ultimele modificarile din „Legea petrolului” includ noi criterii de calcul si repartizare a acestor venituri intre municipalitatile afectate de productia de petrol si gaze naturale. Noua lege a majorat rata redeventei de la 5% la 10% din valoarea bruta a productiei.

In Arabia Saudita, Compania ARAMCO este principalul actor economic implicat in extractia si productia de petrol. Incepand cu 1 ianuarie 2017, redeventele datorate Guvernului pentru operatiunile Societatii au fost calculate dupa cum urmeaza:

In ceea ce priveste productia Companiei de titei inclusiv cele utilizate de Companie in operatiunile sale, redeventele au fost calculate pe baza unei scheme progresive aplicate valorii productiei de titei. Productia a fost evaluata pe baza preturilor oficiale de vanzare ale Companiei. O rata efectiva a redeventei a fost aplicata valorii productiei si s-a bazat in fiecare luna pe cotatiile medii zilnice ale pretului titeiului Brent la Bursa Intercontinentala pentru fiecare zi in aceasta perioada. Rata efectiva a redeventei a fost determinata pe baza unei rate de referinta de 20% aplicata la valoarea productiei la preturi de pana la 70 USD pe baril, o rata marginala de 40% aplicata la valoarea productiei la preturi de peste 70 USD pe baril pana la 100 USD pe baril si o rata marginala de 50% aplicata valorii productiei la preturi de peste 100 USD pe baril.

In Irak la nivelul anului 2023 schema de impartire a veniturilor din exploatarea petrolului prevede ca 25% din veniturile din fiecare baril sa ajunga in Irak sub forma de redevente, iar 75% inapoi catre partile interesate (actionari).

In legislatia actuala din tara noastra, redeventa a fost fixata la valori intre 3 -13,5 % pentru titei si intre 3,5-13% pentru gaze naturale. Inclusiv in Legea nr. 555 din 2004 privind unele masuri pentru privatizarea Societatii Nationale a Petrolului ‘Petrom’ S.A. Bucuresti aceste sunt valorile redeventei ce trebuiau mentinute pana in 2014.

 Prin actuala propunere legislativa, dorim cresterea redeventei. Prin aplicarea acestor majorari, s-ar inregistra o crestere a redeventei medii de la 6% la 17,5%, ceea ce inseamna incasari totale anuale mai mari pentru statul roman”.

Urm.

Introdu Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *