Beneficiile cititului

Citirea povestilor poate avea un efect emotional foarte puternic asupra creierului nostru. In acest sens, cercetatorii de la Universitatea Emory au folosit scanari RMN, monitorizand activitatea din creierul participantilor pe o perioada de 19 zile pentru a urmari efectul citirii unei anumite carti. La inceputul studiului, oamenii de stiinta au imaginat creierul fiecarui participant inainte de a incepe sa citeasca cartea, apoi le-au dat sarcina de a citi in fiecare seara si de a termina cartea in termen de noua zile. Cartea „Pompei” ii duce pe cititori in anul 79 d.Hr., cand vulcanul Vezuviu era pe punctul de a erupe, iar un barbat a pornit intr-o misiune pentru a o salva pe femeia pe care o iubea.

Dupa fiecare noapte de lectura, participantii s-au intors la RMN pentru a li se face o fotografie si timp de cinci zile dupa ce au terminat cartea. Astfel, in fiecare dimineata, cercetatorii au observat o activitate si o conectivitate mai mare in partea creierului asociata cu vorbirea, iar aceasta activitate a durat timp de cinci zile dupa ce participantii au citit cartea. De asemenea, a fost observata intr-o regiune numita „santul central”, care este zona motorie primara a creierului. Datorita legaturii cu senzatiile corporale, cercetatorii au concluzionat ca aceasta carte il poate face pe cititor sa se simta ca si cum ar fi in lumea ei.

Cunostinte

Tot ceea ce cititi este o sursa de informatii noi. Nu se stie niciodata cand veti avea nevoie de informatii. Cu cat ai mai multe cunostinte, cu atat mai multe sanse ai sa poti face fata oricarei sarcini pe care ti-o ofera viata. Poti face fata oricarei provocari alegand cartea potrivita de pe librariadonaris.ro.

Iata mai multe motive de reflectie – amintiti-va ca intr-o buna zi puteti pierde totul – slujba, bunurile, banii, chiar si sanatatea, dar nimeni nu va poate lua cunostintele.

Vocabularul se extinde

Cu cat citesti mai mult, cu atat mai multe cuvinte incep sa apara in vocabularul tau de zi cu zi. Un discurs bine pus la punct nu va fi o piedica la locul de munca, iar faptul de a putea vorbi cu incredere colegilor mai in varsta va va creste stima de sine. Acest lucru va poate ajuta in cariera – nu este o garantie, dar persoanele citite si erudite, care au o viziune larga, au o ascensiune mai usoara in ierarhie.  Citirea cartilor este extrem de importanta in invatarea limbilor straine, deoarece strainii pot invata cuvinte noi in contextul povestilor, isi pot imbunatati gramatica si vocabularul slab.

Se dezvolta memoria

Atunci cand citesti o carte, trebuie sa-ti amintesti personajele date, personalitatile lor, obiectivele, povestea si multe nuante, precum si sa fii bine familiarizat cu intriga si temele care se intrepatrund. Este un proces complicat, dar creierul este un organ uimitor care isi aminteste totul cu usurinta. Este surprinzator, dar fiecare memorare creeaza noi retele neuronale si le intareste pe cele existente. Aceasta ajuta la dezvoltarea memoriei de lucru si stabilizeaza starea de spirit si iti aduce un echilibru interior.

Informatii din istoria cititului

Conducatorul asirian Asurbanipal a creat o biblioteca de tablite de lut in Ninive (actualul Irak) in secolul al VII-lea i.Hr. Colectia a fost adunata la apogeul imperiului asirian, mai ales prin jaf. Biblioteca gazduia tablite originale datand din a 2 -amileniu i.Hr., prezentand lucrari scrise atat in ​​sumeriana, cat si in akkadiana. Au fost angajati scribi specializati pentru a produce copii ale lucrarilor importante. Posesiv cu inversunare a colectiei sale, Asurbanipal a amenintat pe oricine indraznea sa-si rataceasca cartile cu soarte teribile. Secole mai tarziu, in 331 i.Hr., Alexandru cel Mare a fondat orasul Alexandria din Egipt. In decurs de ani, Alexandria a evoluat intr-un oras multicultural cu o birocratie complexa. Succesorul lui Alexandru, Ptolemeu I, a intemeiat biblioteca Alexandriei cu scopul pe termen scurt de a organiza numeroasele sume de documente care fusesera stocate in oras si scopul ostentativ pe termen lung de a adaposti toate cunostintele din lume. Pentru a atinge acest scop, toate navele care opreseau la Alexandria au trebuit sa predea toate cartile de la bord pentru a fi copiate (sau pastrate) la biblioteca.

Istoria catalogarii sau organizarii materialelor scrise este chiar mai veche decat primele biblioteci formale. In vechea limba sumeriana, detinatorii de evidente erau numiti „Ordonatorii lumii”. Primul catalog de carti este catalogul „Casei Cartilor” egipteana, datand din anul 200 i.Hr. Biblioteca din Alexandria a fost laboratorul multor experimente timpurii in biblioteconomie, in principal prin lucrarile lui Callimachus din Cirene, care a catalogat biblioteca din Alexandria in secolul al II-lea i.Hr. El a aranjat titlurile in liste, sau pinakoi, in functie de categorii, inclusiv drama, poezie lirica, legislatie, istorie, medicina, filozofie si diverse. De asemenea, a fost primul bibliotecar din istorie care a folosit o ordonare alfabetica pentru aranjarea cartilor in cadrul acestor genuri. Prin urmare, cititul este mai vechi decat crezi.