Asociația „Familia Pro-Natură” promovează datinile și obiceiurile strămoșești

Datinile și obiceiurile străvechi sunt adevărate comori culturale, care reușesc să facă nemuritoare o comunitate. Chiar dacă influențele moderne au pătruns adânc în societatea românească, există și localități care continuă să perpetueze farmecul vieții patriarhale, așa cum este cazul comunei vâlcene Păușești-Măglași, localitate situată pe şoseaua ce leagă Băile Olăneşti de Râmnicu Vâlcea.

Bunicii fac legătura între generații

La Păușești-Măglași, Asociația „Familia Pro-Natură” are ca obiectiv conservarea și perpetuarea tradițiilor străvechi, dar și promovarea frumuseții, bogăției culturale și naturale, pe care zona a păstrat-o de-a lungul timpului.

În acest sens, organizația neguvernamentală, al cărei fondator și președinte este directoarea Spitalului Balneomedcenter Sofianu din Râmnicu Vâlcea, Alina Deaconesi, organizează diverse activități pentru promovarea unui stil de viață activ și sănătos. Protejarea mediului înconjurător și păstrarea legăturii dintre generații, prin transmiterea tradițiilor, reprezintă alte activități în care sunt implicați activ cei peste 100 de membrii ai asociației vâlcene.

„Hora satului” și „Claca în toamnă” reprezintă numai câteva exemple de datini și obiceiuri foarte apreciate în rândul localnicilor. Tradiționala horă a satului avea, în trecut, o anumită însemnătate, constituind pentru vâlceni un mod inedit al afirmării vieţii, la fel de important ca alte activități zilnice precum munca sau hrana. „Prin acțiunile noastre, dorim ca «Hora satului» să «reînvie» la Păușești-Măglași. Totodată, asociația pune accentul pe întâlnirile constante între bunici, părinți și copii. Astfel, tinerele generaţii au posibilitatea de a afla secretele gastronomiei locale, dar și de a lua contact cu dansurile şi datinile populare”, a declarat Alina Deaconesi, președintele și fondatorul Asociației „Familia Pro-Natură”.

„Ziua Teiului”, un eveniment emblematic la Păușești-Măglași

Unul dintre obiceiurile aduse în discuție, la cea mai recentă întâlnire a bunicilor cu tinerele generații, a fost „Aolică Mare”. În trecut, înainte de Lăsata Secului, tinerii din sat mergeau pe deal și făceau un foc mare. Această activitate reprezenta un pretext prin intermediul căruia se anunțau viitoarele căsătorii. Dacă doi tineri din sate învecinate se îndrăgosteau de aceeași fată, începea o competiție sub forma unor strigări ironice, concepute pe loc, într-un inedit concurs de interpretare, la care asistau cu interes locuitorii comunei.

Un eveniment important al localității Păușești-Măglași este  și „Ziua Teiului”, care, în trecut, făcea parte din sărbătorile câmpenești. Cu această ocazie, elevi, părinți și bunici veneau, pe rând, pe o scenă improvizată, și sărbătoreau pe cântece populare. Pădurile de tei sunt la tot pasul în comună. Bătrânii satului cred și în prezent că acest copac plantat în faţa locuinței protejează familia de spiritele malefice, aducând bunăstare şi ajutându-i pe localnici să treacă mai ușor peste greutățile vieții.

„Sărbătoarea Teiului” este considerată Ziua Comunei Păușești-Măglași, fiind celebrată în data de 29 iunie, de Sfinții Apostoli Petru și Pavel. „Identitatea unui popor rezistă doar prin conservarea moștenirii culturale. Îmi doresc să-i inspir și pe alți români care vor să contribuie la menținerea tradițiilor din satele lor”, a mai precizat Alina Deaconesi.

Județul Vâlcea, renumit pentru așezămintele monahale

Localitatea Păușești-Măglași, unde își desfășoară activitatea Asociația „Familia Pro-Natură”, are peste 4.000 de locuitori și este formată din satele Coasta, Păușești-Măglași (reședința), Pietrari, Ulmețel, Valea Cheii și Vlăduceni.  Aceasta reprezintă o destinație turistică apreciată, renumită în toată țara și grație mănăstirilor și bisericilor sale. Așezămintele monahale ridicate sub munți te întâmpină la tot pasul. Adevărate bijuterii arhitecturale, acestea transformă Vâlcea într-un tezaur de frumusețe.

Un astfel de exemplu este Mănăstirea Sărăcinești, situată în satul Valea Cheii, comuna Păușești-Măglași. Bazele „Păușeștiului”, atestat documentar în anul 1512, ar fi fost puse de către strămoașa satului și mama mai multor fii, cunoscută sub numele de Păușa. Măglașii erau țăranii liberi, potrivit albumului monografic „Păuşeşti-Măglaşi, istorie, artă şi credinţă”. Ei erau nevoiți să lucreze prin rotație la salinele Ocnele Mari. Anual, măglașii erau răsplătiți cu un car cu sare măruntă, din care, în baza unor reglementări domnești, o parte revenea Schitului Iezer.

Ce proiecte desfășoară ONG-ul?

Activitatea Asociației „Familia Pro-Natură” se bazează pe trei tipuri de proiecte: culturale, educaționale, recreaționale și sportive.

• Printre proiectele culturale ale organizației neguvernamentale, se regăsesc: „Bunicii, legătura dintre generații”, „Gastronomie locală”, „Serbări câmpenești – Claca în toamnă”, „Aolică Mare”, „Obiceiuri și tradiții”, „Dansuri tradiționale – Hora satului”.
• Prin proiectele educaționale, asociația și-a propus instruirea tinerilor în activități de voluntariat, în domenii precum protejarea mediului înconjurător, prin desfășurarea de tabere și programe de ecologie. Nu lipsesc nici programele de educație pentru sănătate. Acestea au misiunea de a promova adoptarea unui stil de viață echilibrat.
• Proiectele recreaționale și sportive, de tipul drumețiilor, scot în evidență importanța  mișcării în natură. Totodată, proiectele „Picnic cu trei generații” și „Sănătatea în natură” au ca principal obiectiv să aducă laolaltă generațiile de bunici, părinți și copii, promovând, în același timp, potențialul turistic al zonei.