In ora de consultatie psihoterapeutica, psihoterapeutul va clarifica in special plangerile psihologice pe care le are pacientul, cum at trebui acestea evaluate si daca, prin urmare, va fi nevoie de tratament.

Psihoterapeutul va intreba despre dificultatile prin care pacientul a ales sa vina la aceasta sedinta, de cat timp le are, cum se simte in viata de zi cu zi si ce a facut pana acum pentru a remedia situatia. Multi psihoterapeuti folosesc, de asemenea, chestionare si proceduri de testare psihologica in aceste discutii initiale.

In total, psihoterapeutul poate aranja pana la sase intalniri a cate aproximativ 25 de minute cu fiecare pacient. Cu toate acestea, nu vor fi batute in cuie cele 25 de minute. Uneori, ea va sugera o intalnire de 50 de minute. In cazul copiilor, al adolescentilor si al persoanelor cu dizabilitati intelectuale, se pot efectua pana la zece programari a cate 25 de minute fiecare cu fiecare pacient. De asemenea, parintii pot primi sfaturi pentru pana la 100 de minute, fara prezenta copilului in incapere.

Pentru persoanele bolnave mintal, psihoterapeutul va explica boala si care este tratamentul potrivit pentru aceasta. Ea va informa daca sunt necesare medicamente in plus fata de psihoterapie si cat timp este probabil sa dureze tratamentul.

De asemenea, se vor primi informatii in scris pe un formular, „Informatii individuale despre pacient”. Tratamentul nu poate avea loc intotdeauna cu psihoterapeutul ce a fost si la consultatie. Uneori trebuie cautat un alt psihoterapeut pentru terapie.

Multe boli mintale au anumite „ghiduri” pentru diagnostic si tratament. Acestea sunt recomandari pe care psihoterapeutii si medicii ar trebui sa le urmeze. Ele se bazeaza pe cele mai bune cunostinte disponibile la momentul in care au fost create. In special, ghidurile recomanda ce optiuni de tratament sunt disponibile si cand psihoterapia sau medicatia sunt mai recomandabile sau daca ambele functioneaza cel mai bine impreuna.

In cazul depresiei usoare, se recomanda initial consiliere si discutii de sustinere. Pentru depresie moderata, se recomanda fie psihoterapie, fie medicamente. In depresia severa, se recomanda atat psihoterapie cat si medicatie. Exista, de asemenea, ghiduri pentru tulburarile de anxietate, tulburarile de alimentatie, tulburarile bipolare si diverse dependente (alcool, tutun, droguri).

Inainte de tratament, psihoterapeutul pune un diagnostic. Determina ce boala, de exemplu „episod depresiv”, „fobie sociala”, „anorexie” sau „tulburare de stres post-traumatic”. Acesti termeni pentru boli mintale nu sunt intotdeauna intelesi de catre pacient. Este indicat de a ruga psihoterapeutul sa explice diagnosticul in termeni simpli.

Denumirile trebuie sa provina dintr-o lista de boli recunoscute asupra careia medicii si psihoterapeutii din intreaga lume au convenit. Aceasta lista se numeste „Clasificarea internationala a bolilor”. In timpul consultatiei, un psihoterapeut stabileste daca este vorba despre o boala mintala si daca este nevoie de tratament.

Se poate ca ea sa preia singura tratamentul, dar se poate si ca ea sa nu mai poate trata pacienti suplimentari, iar atunci va trebui gasit alt psihoterapeut. In psihoterapie, bolile psihice sunt tratate cu metode de tratament dovedite stiintific. Exista numeroase servicii psihoterapie cabinet/online, la care pot participa persoanele ce presupun ca pot avea o problema de natura depresiva si nu numai.

Cum se diagnosticheaza stresul?

Stresul este subiectiv – nu poate fi masurat cu teste. Doar persoana care se confrunta cu aceasta poate determina daca este prezenta si cat de grav se simte. Un furnizor de servicii medicale poate folosi chestionare pentru a intelege stresul si modul in care acesta va afecteaza viata.

Daca aveti stres cronic, furnizorul dumneavoastra de asistenta medicala poate evalua simptomele care rezulta din stres. De exemplu, hipertensiunea arteriala poate fi diagnosticata si tratata.

Nu poti evita stresul, dar il poti impiedica sa devina coplesitor prin practicarea unor strategii zilnice:

Faceti miscare cand simtiti ca apar simptome de stres. Chiar si o scurta plimbare va poate stimula starea de spirit. La sfarsitul fiecarei zile, ganditi-va la ceea ce ati realizat, nu la ceea ce nu ati facut. Stabiliti obiective pentru ziua, saptamana si luna. Ingustarea vederii va va ajuta sa va simtiti mai controlat asupra momentului si asupra sarcinilor pe termen lung.

Multe strategii zilnice va pot ajuta sa tineti stresul la distanta:

Incercati activitati de relaxare , cum ar fi meditatia, yoga, tai chi, exercitiile de respiratie si relaxarea musculara. Programele sunt disponibile online, in aplicatiile pentru smartphone si in multe sali de sport si centre comunitare.

Ai grija de corpul tau in fiecare zi. Mancarea corecta, exercitiile fizice si somnul suficient va ajuta corpul sa gestioneze mult mai bine stresul.

Ramaneti pozitiv si exersati recunostinta, recunoscand partile bune ale zilei sau vietii tale.

Accepta ca nu poti controla totul. Gasiti modalitati de a renunta la griji in legatura cu situatiile pe care nu le puteti schimba.

Invata sa spui „nu” responsabilitatilor suplimentare atunci cand esti prea ocupat sau stresat.

Ramaneti conectat cu oameni care va tin calm, va fac fericit, ofera sprijin emotional si va ajuta cu lucruri practice. Un prieten, un membru al familiei sau un vecin poate deveni un bun ascultator sau poate impartasi responsabilitatile, astfel incat stresul sa nu devina coplesitor.