Feminismul este o mizerie” – Călin Georgescu explică realitatea femeilor mai bine ca ele însele?

România, țara mioritică a contradicțiilor, continuă să producă spectacole memorabile, iar candidatul Călin Georgescu ne oferă o reprezentație de zile mari. Ultima sa declarație despre feminism, în care îl descrie ca fiind o „mizerie absolută”, ridică întrebări nu doar despre viziunea sa asupra femeilor, ci și despre direcția pe care ar putea să o ia țara dacă ar ajunge vreodată la cârma acesteia.

Femeia, un bibelou metafizic?

Conform domnului Georgescu, femeia are un „rol diferit” în societate, unul pe care bărbatul îl înțelege, desigur, mai bine decât ea însăși. În viziunea sa, locul femeii este undeva pe piedestal, dar nu în fruntea țării. De ce? Pentru că, spune el, politica este o „luptă aprigă” pe care doar bărbatul o poate duce. Femeile, în schimb, ar trebui să rămână la „feminitatea lor desăvârșită”. Așa cum un bibelou frumos decorat își păstrează strălucirea în vitrina unui living provincial.

Acest tip de retorică retrogradă amintește de epoci trecute, când femeile erau excluse de la luarea deciziilor, dar se pretinde că li se oferă un respect „divin”. În realitate, acest respect maschează o subordonare clară. Este ironic cum un aspirant la președinție dintr-o țară membră a Uniunii Europene poate proclama asemenea idei în plin secol XXI.

Feminism versus „feminitatea desăvârșită”

Feminismul, definit simplu ca mișcarea ce susține egalitatea de șanse între femei și bărbați, devine în discursul lui Georgescu o „invenție degenerată” a Occidentului. Poate fi Occidentul de vină pentru tot ce nu merge în România? Absolut. Fiecare problemă devine mai ușor de explicat când poți arunca vina pe „agendele străine” și „imperialismul cultural”. Însă întrebarea rămâne: ce ar face candidatul Călin Georgescu pentru femeile României? Probabil le-ar încuraja să-și descopere „adevărata menire” în umbra bărbaților puternici.

Când suveranismul lovește… femeile și țara

Dacă domnul Georgescu ar ajunge președinte, România ar putea urma un traseu periculos de izolare. Dorința sa de „independență” de NATO și UE ar lăsa țara expusă într-un context geopolitic fragil, cu războiul la graniță. Fără protecția Alianței Nord-Atlantice, România ar deveni vulnerabilă în fața unor amenințări externe, iar economia ar suferi sub presiunea lipsei de fonduri europene.

Dar mai gravă ar fi transformarea retoricii sale în politică de stat. Femeile ar putea vedea cum drepturile lor fundamentale sunt restrânse sub pretextul „revenirii la valorile tradiționale”. Educația sexuală, egalitatea de șanse, chiar și accesul la poziții de putere ar putea deveni subiecte tabu. Între timp, discursul său despre „feminitatea desăvârșită” ar rămâne o scuză poetică pentru excluderea lor din viața publică.

„Un bărbat sprijinit de o femeie puternică”… în era incertitudinii

Georgescu își imaginează un ideal de societate în care bărbatul decide, iar femeia sprijină. Este genul de suveranism romantic care ignoră complet realitatea globală. Cu un asemenea președinte, România ar putea deveni o enclavă a extremismului, cu o economie fragilă și o populație tot mai divizată între nostalgie și progres.

Poate că feminismul este „o mizerie” în ochii lui Călin Georgescu, dar realitatea este că România are nevoie de mai puțină poezie și mai mult pragmatism. Iar femeile nu vor sta să aștepte să li se spună ce pot sau nu pot face. Mai ales nu de la un bărbat care crede că știe totul mai bine.