Care sunt avantajele studierii unui grad superior in cariera?

Studierea pentru o diploma superioare poate fi cea mai buna optiune daca va doriti sa activati intr-un domeniu. Interesat ? Vezi detalii aici despre lucrare de licenta ori lucrare de master, teza de doctorat.

Studii superioare

Invatamantul superior este unul care are in vedere ultima faza a procesului de invatare academica, adica cea care vine dupa etapa secundara. Se preda in universitati, institute superioare sau academii de pregatire tehnica. Predarea oferita de invatamantul superior este la nivel profesional.

Acesta face diferenta intre studiile universitare si postuniversitare, in functie de sistemul profesional si de gradele academice. Cerinta de baza pentru a intra intr-un institut de invatamant superior este de a avea intre 15 si 20 de ani, deoarece la aceasta varsta se presupune ca invatamantul primar si secundar a fost finalizat, o alta cerinta pentru a putea urma invatamantul superior.

Invatamantul superior ofera studentului posibilitatea de a se instrui academic si apoi de a intra in domeniul muncii. De aceea, studiaza un set de materii considerate obligatorii, iar altele considerate optionale, pentru a exercita o profesie asociata cu acestea.

Este important ca persoana inainte de a urma studii superioare sa fie foarte clara cu privire la vocatia sa profesionala si la modul in care piata muncii este in raport cu cariera pe care doreste sa o urmeze.

Invatamantul superior nu este dedicat doar formarii profesionistilor, ci are si o functie orientata spre cercetare, iar acest lucru, la randul sau, trebuie sa fie legat de societate, deoarece o mare parte din cunostintele obtinute din cercetare trebuie sa fie in beneficiul societatii.

Pregatirea oferita de invatamantul superior este profesionala sau academica. Se face o distinctie intre studiile universitare (tehnice), universitare (universitare) si postuniversitare (specializare, masterat sau doctorat), in functie de sistemul de calificari profesionale si de gradele academice. Institutiile de invatamant superior au fost in mod traditional universitati, dar alte centre educationale sunt, de asemenea, considerate, cum ar fi institute, scoli profesionale sau scoli tehnice, centre de formare a profesorilor, scoli sau institute politehnice, printre altele, atasate unei universitati locale.

Alte functii

In afara de predare, o functie importanta luata in considerare in invatamantul superior este activitatea de cercetare la diferite niveluri de cunoastere.  In acest sens, formarea in domeniul cercetarii este un factor esential in calitatea invatamantului superior, rezultand o mediere tehnologica esentiala pentru atingerea obiectivelor de invatare axate pe studentii din medii omniprezente si virtuale, adica in orice moment si loc . O alta functie importanta este cea care corespunde activitatilor de extindere, in cazul in care se solicita participarea populatiei.

In prezent, odata cu globalizarea, de exemplu, un alt rol al educatiei, in majoritatea tarilor lumii, este acela de a o vedea, ca inceputul unui proces, in care fiinta umana este preocupata de cresterea valorii sale in domeniul specializat, acesta este transformat intr-o figura de interes fata de lumea muncii.

In acest fel, portofoliul academic, unde se gasesc certificari, diplomele obtinute in studiile lor ar fi prezentarea lor si acreditarea care ar determina valoarea lor, aceasta fiind cunoscuta sub numele de Capital Uman.

Cum au aparut universitatile?

Institutia marocana de invatamant superior Al-Qarawiyin (infiintata in 859 d.Hr.) a fost transformata intr-o universitate sub supravegherea ministerului educatiei in 1963.

O institutie timpurie numita adesea universitate este Universitatea Harran , fondata la sfarsitul secolului al VIII-lea. Savantii numesc ocazional Universitatea al-Qarawiyyin (nume dat in 1963), fondata ca moschee de Fatima al-Fihri in 859, o universitate, desi Jacques Verger scrie ca acest lucru se face din comoditate academica. Mai multi savanti considera ca al-Qarawiyyin a fost fondat [si a condus  ca madrasapana dupa al Doilea Razboi Mondial. Ei dateaza transformarea madrasei al-Qarawiyyin intr-o universitate pana la reorganizarea sa moderna in 1963. In urma acestor reforme, al-Qarawiyyin a fost redenumita oficial „Universitatea din Al Quaraouiyine” doua ani mai tarziu.

Unii savanti, inclusiv George Makdisi, au sustinut ca universitatile medievale timpurii au fost influentate de madrasele din Al-Andalus, Emiratul Siciliei si Orientul Mijlociu in timpul cruciadelor . Cu toate acestea, Norman Daniel considera acest argument ca fiind exagerat.  Roy Lowe si Yoshihito Yasuhara s-au bazat recent pe influentele bine documentate ale stiintei din lumea islamica asupra universitatilor din Europa de Vest pentru a solicita o reconsiderare a dezvoltarii invatamantului superior, indepartandu-se de o preocupare fata de structurile institutionale locale. la o consideratie mai ampla intr-un context global.

Universitatea moderna este in general privita ca o institutie formala care isi are originea in traditia crestina medievala.

Invatamantul superior european s-a desfasurat de sute de ani in scoli catedrale sau scoli monahale (scholae monasticae), in care calugarii si calugaritele predau cursuri; dovezile acestor precursori imediati ai universitatii de mai tarziu in multe locuri dateaza din secolul al VI-lea.

In Europa, tinerii au mers la universitate cand si-au terminat studiul triviumului – artele pregatitoare ale gramaticii, retoricii si dialecticii sau logicii – si al quadriviumului : aritmetica , geometrie , muzica si astronomie.