Gheata de pe Pamant dispare cu o viteza record

Un studiu recent a relevat ca lumea a pierdut 28 de miliarde de tone de gheata in decursul a 24 de ani, din 1994 pana in 2017. Pentru a avea o idee relativa cu privire la aceasta cantitate, vom spune ca gheata pierdura ar acoperi o suprafata mai mare decat Romania si Republica Moldova, la un loc, cu o calota polara cu o inaltime de aproximativ 100 de metri (sau 30 de etaje).

Unul dintre cele mai mari motive de ingrijorare ca urmare a acestei pierderi uriase de gheata este ridicarea nivelului marii care vine la pachet cu aceasta. Vinovatii sunt suspectii obisnuiti: gheata de pe ghetarii minori din Groenlanda si, mai recent, de pe cei din Antarctica.
In acest moment, Groenlanda si ghetarii minori joaca un rol dominant in ridicarea nivelului marii, in timp ce contributia ramasa este cauzata de fenomenul expansiunii termice a oceanelor. Cu cat incalzim mai mult oceanele – care absorb aproximativ 85% din caldura ca urmare a incalzirii globale – cu atat acestea se “umfla” mai mult (se extind), favorizand cresterea nivelului marii.

Estimarile legate de viitor sugereaza ca daca am continua traiectoria de astazi in ceea ce priveste emisiile de gaze cu efect de sera si incalzirea globala, rolul ghetarilor in ridicarea nivelului marii va fi din ce in ce mai mic – multi dintre ei vor disparea, oricum, din nefericire – in timp ce Groenlanda si Antarctica vor fi responsabile pentru majoritatea ridicarii nivelului marilor prin topirea ghetii. Rolul expansiunii termice se va diminua, nu pentru ca oceanul nu va continua sa se extinda (ba chiar o va face tot mai rapid pe masura ce va continua sa se incalzeasca), ci pentru ca topirea ghetii polare va fi foarte accentuata si va depasi cu mult efectul expansiunii termice.

Antarctica si Groenlanda au fost in trecut complici la “crime” similare, inundand uscatul si favorizand un nivel al marii cu cativa metri mai mare decat astazi, cand temperaturile si concentratia de CO2 din atmosfera erau asemanatoare cu cele de azi.
Cu toate acestea, in trecut stimulul schimbarii a fost reprezentat de motive naturale – schimbari in orbita Pamantului, eruptii vulcanice, etc – si de-a lungul a mii de ani, facand Antarctica sa se trezeasca prima din amorteala de gheata, urmata apoi de Groenlanda.
Prin contrast, stimulul pe care oamenii il aplica azi climatului – nenatural si violent – a aparut in decursul a numai cateva decenii, Groenlanda reactionand rapid si Antarctica incepand si ea sa raspunda.

Potrivit cercetatorilor de la Universitatea din Leeds, autorii noului studiu aparut in publicatia “The Cryosphere” (Criosfera), jumatate din toate pierderile de gheata au fost cauzate de gheata de pe uscat, inclusiv 6,1 miliarde de tone de pe ghetarii montani, 3,8 miliarde de tone din stratul de gheata din Groenlanda si 2,5 miliarde de tone din calota de gheata din Antarctica.

Toate acestea au ridicat nivelul global al marii cu 35 de milimetri. Avand in vedere ca se estimeaza ca pentru fiecare centimetru de crestere a nivelului marii, aproximativ un milion de oameni risca sa fie stramutati din campiile joase, este plauzibil ca topirea ghetii intre 1994 si 2017 sa fi afectat deja viata a peste 3 milioane de oameni care traiesc de-a lungul coastei.
Din pacate, este putin probabil sa asistam la o rasturnare de situatie in deceniile urmatoare fara a solutiona problema reducerii emisiilor si a captarii dioxidului de carbon din atmosfera. Fara o astfel de schimbare, consecintele asupra planetei noastre si asupra vietii asa cum este astazi de-a lungul coastelor vor fi dramatice.