Sera de care aveti nevoie depinde de locul in care locuiti si de ce doriti sa cresteti.
Serele sunt clasificate intr-o varietate de moduri.
Temperatura – Spectrul de structuri bazat pe nevoile de temperatura a mediului include urmatoarele tipuri:
- Case frigorifice – (temperatura: scade sub nivelul de inghet) Ofera protectie plantelor, dar temperaturile pot ajunge sub punctul de inghet deoarece acest tip de sera nu are instalata o sursa de caldura suplimentara. Scopul adaposturilor frigorifice este de a prelungi sezonul de vegetatie primavara, permitând inceperea culturilor mai devreme si toamna, permitând culturilor sa creasca mai mult.
- Case racoroase – (temperatura: 7-10C) Acest tip de sera va mentine temperaturi peste punctul de inghet, astfel incât plantele care mor din cauza frigului extrem, sa poata supravietui.
- Case calde – (temperatura: 12-13C) Permite unei game mai largi de plante sa supravietuiasca iernilor reci.
- Case fierbinti – (temperatura: peste 15C) – Sere fierbinti care sunt folosite pentru a mentine climatul pentru plantele tropicale. Pentru a se incalzi au nevoie de caldura suplimentara.
In fiecare dintre aceste tipuri generale, exista multe alte consideratii. Exista sere foarte simple dar si unele foarte complexe. Cu cât este mai multa tehnologie implicata, cu atât este mai mare capacitatea de a controla exact conditiile de crestere, de la temperatura pâna la nivelurile de apa si umiditate. Serele pot fi de asemenea construite pur si simplu pentru a minimiza lumina directa a soarelui (o sera la umbra) si sa nu aiba pereti sau o structura doar cu ecran, pentru a impiedica insectele. Afla mai multe pe Perita.ro.
Design
Serele pot fi evaluate si pe baza stilului de proiectare. Aceasta este partea distractiva. Unele dintre tipurile traditionale de „arhitectura” a serelor includ A-Frame, Dome, Gothic (arcutat), Lean-To (poate fi proiectat chiar sa foloseasca peretele unei case sau garaj ca o parte a structurii) si Quonset.
Materiale
Pentru gradinarul rezidential, alegerile sunt aproape nelimitate. Pretul va determina probabil o parte din luarea deciziilor in acest sens, la fel ca si considerentele estetice si scopul dvs. Toate au avantaje si dezavantaje.
Optiuni de suport/cadru:
- Lemn (putrezeste usor), aluminiu, fier si plastic.
- Unele au streasina curbata; altele au streasina plata.
- Optiuni de acoperire:
- Sticla (cel mai scump, dar dureaza cel mai mult, si este estetic)
- Fibra de sticla (se poate decolora)
- Plastic (ieftin, dar eficient)
- Polietilena cu doua straturi (trebuie inlocuita la fiecare 2-3 ani)
- PVC
- Acril (foarte scump)
Optiuni de control al mediului
Bugetul va influenta ceea ce puteti face in acest domeniu. Controalele automate sunt ideale intr-o sera, dar evident vor fi mai scumpe, daca alegeti sa le implementati. Optiunile dvs. pentru echipamentele de incalzire includ un incalzitor simplu, caldura cu aer fortat, caldura radianta, sisteme de abur sau apa calda, precum si tevi de incalzire a solului de sub plante. Sistemele automate de udare pentru serele mai mari sunt si ele foarte importante. Planificarea ventilatiei este, de asemenea, esentiala pentru sanatatea plantelor tale.
Câteva argumente pro si contra
Dupa ce te-ai scufundat in cantitatea coplesitoare de informatii despre numarul mare de optiuni si decizii cu privire la ce tip de sera ai putea construi, haideti sa revizuim care sunt unele dintre motivele pentru care ati dori sa faceti acest lucru – sau nu.
Beneficiile unei sere:
- Plante proaspete, legume si fructe
- Flori proaspete taiate pe tot parcursul anului
- Capacitatea de a cultiva lucruri pe care altfel nu le-ai putea cultiva (flori exotice, fructe tropicale)
- Adauga frumusete si atractie vizuala unui peisaj
Dezavantajele unei sere:
- Poate fi costisitor de construit
- Poate fi scump de incalzit
- Necesita monitorizare constanta, intretinere si ingrijire
- Creste facturile la electricitate si apa
- Poate diminua atractivitatea estetica a unei gradini de exterior
Istoria vinetelor
Vinetele sunt originare din China si India si sunt cultivate acolo de mii de ani. Maurii spanioli au introdus vinetele in sudul si estul Europei, unde a devenit foarte populara. Primii exploratori ai Lumii Noi au introdus vinetele in Americi in anii 1500, dar planta nu a prins niciodata. Timp de multi ani, americanii au fost suspiciosi fata de planta, deoarece apartinea familiei Nightshade, de faima Deadly Nightshade. Vinetele, rosiile si cartofii apartin acestei familii si multi americani credeau ca legumele sunt otravitoare.
In 1848 sunt enumerate doua soiuri Large Purple si Early Purple. Ele au fost descrise ca plante de vinete sau melongena, asa cum a numit-o planta in felul urmator: „„Aceasta leguma este originara din Africa; de unde si denumirea Guinea Squash cu care este desemnata in statele sudice. In ultimii ani, a devenit de uz foarte general, iar un numar mare dintre acestea sunt cultivate pentru piata din Philadelphia; se folosesc la tocanite si supe, se taie in felii subtiri si se prajesc. In acest din urma mod, ele seamana foarte mult cu stridiile gatite in mod similar.”
Pentru cea mai mare parte a trei secole, americanii au cunoscut vinetele mari violete. In anii 1960, unele dintre soiurile mai mici japoneze au fost introduse pentru gradinarii de acasa. Abia recent America a imbratisat soiurile extinse de vinete indiene, italiene, japoneze si chinezesti.
Familia vinetelor este una dintre cele mai mari si mai diverse dintre familiile de plante legumicole. Marimea si forma plantelor si marimea si forma fructelor variaza enorm, dar toate vinetele au fost initial tropicale. Ei iubesc si au nevoie de caldura. Aproape ca se poate spune, „cu cat mai fierbinte, cu atat mai bine”. Credem ca aceasta cerinta de caldura face din vinete o leguma ideala pentru recipient.
Fiecare vineta despre care stim va creste intr-un recipient. Unele, cum ar fi mazarea verde thailandeza, vor necesita miza, iar altele nu. Vinetele produc prolific in recipiente. Le place caldura care iese de pe un zid de caramida, piatra sau beton de pe o terasa.