Administratiile raspunzatoare pentru 40% din coastele lumii s-au angajat pentru urmatorul deceniu sa opreasca fluxul poluarii cu plastic din oceane, sa restaureze populatiile de pesti aflate in scadere si sa puna capat pescuitului excesiv.
Pe 2 decembrie, liderii a 14 tari au stabilit o serie de angajamente care marcheaza cea mai ampla initiativa mondiala de sustenabilitate a oceanelor. Aceste tari sunt Norvegia, Australia, Palau, Portugalia, Namibia, Mexic, Fiji, Ghana, Indonezia, Kenya, Japonia, Jamaica, Chile si Canada.
Iata care au fost angajamentele guvernelor:
– Sa puna capat subventiilor care contribuie la pescuitul excesiv;
– Sa interzica pescuitul ilegal printr-o mai buna gestionare si printr-un control mai riguros;
– Sa reduca fenomenul capturilor accidentale si aruncate inapoi in mare;
– Sa puna in aplicare planuri nationale de pescuit, bazate pe indrumari stiintifice.
Tarile implicate, membre ale Grupului la Nivel Inalt Pentru o Economie Oceanica Sustenabila, au promis, de asemenea, ca vor gestiona in mod sustenabil toate zonele de ocean din jurisdictia lor nationala (numite zone economice exclusive), pana in 2025. Per ansamblu, aceste zone au o dimensiune egala cu cea a Africii.
“Bunastarea umanitatii este profund intrepatrunsa cu sanatatea oceanului. Aceasta din urma ne sustine, stabilizeaza clima si conduce la o mai buna prosperitate. De prea mult timp, am privit lucrurile dintr-o perspectiva gresita – aceea a unei alegeri false intre protectia oceanelor si productie. Nu mai putem face asta! Intelegem oportunitatile de actiune si riscurile inactiunii si cunoastem si solutiile. Construirea unei economii oceanice sustenabile este una dintre cele mai mari oportunitati ale vremurilor noastre” a spus Erna Solberg, primul ministru norvegian.
Cei 14 lideri mondiali incurajeaza si alte tari sa se alature grupului, pentru a crea un plan oceanic sustenabil la nivel mondial, ceea ce ar putea avea o influenta radicala asupra climei. Potrivit comitetului, o cincime din reducerile de emisii necesare pentru indeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris si mentinerii incalzirii globale sub pragul de 1,5°C, ar putea proveni din imbunatatirea capacitatii oceanelor de a absorbi carbonul si din investitiile in parcurile eoliene offshore.
“Australienii au avut intotdeauna o legatura profunda cu oceanul. El este o parte integranta a ceea ce suntem: cultura noastra, vietile si mijloacele de trai. Cand discut cu copiii din scolile din Australia, ei imi vorbesc despre poluarea care ne distruge oceanele”, a spus premierul australian, Scott Morrison. “Impreuna cu liderii Grupului Oceanic, ne angajam sa gestionam in mod durabil 100% din zonele noastre oceanice pana in 2025 si incurajam si alti lideri mondiali sa ni se alature”, a mai adaugat oficialul australian.
Angajamentele lor includ:
– Un obiectiv global in sensul protejarii a 30% din oceanele lumii pana in 2030;
– Stabilirea, pana in 2025, a unor planuri nationale care sa garanteze sustenabilitatea locala;
– Utilizarea tehnologiei pentru a moderniza monitorizarea pescuitului;
– Stoparea aruncarii in oceane a echipamentelor de pescuit abandonate (cunoscute si ca „echipamente fantoma”);
– Investitii in gestionarea deseurilor si in infrastructura de canalizare in tarile in curs de dezvoltare;
– Stabilirea de obiective nationale privind decarbonizarea transportului maritim;
– Extinderea metodelor responsabile fata de mediu in crescatoriile de peste.
“Marea Britanie se afla in linia intai a luptei globale pentru protejarea habitatelor noastre marine si promoveaza un angajament global ce vizeaza protejarea a cel putin 30% din oceanul global pana in 2030. Vom lua in considerare cu atentie recomandarile facute de Grupul la Nivel Inalt, pentru a garanta ca ne continuam activitatea la nivel global in sensul ridicarii stachetei protectiei marine”, a spus un purtator de cuvant al guvernului britanic.
Cu toate acestea, refacerea sanatatii oceanelor trebuie sa aiba loc si la sursa poluarii, adica pe uscat. Liderii au pus bazele trecerii la o „economie circulara, ce ar impiedica poluarea cu plastic sa ajunga in mare, precum si imbunatatirea reglementarilor in domeniul agricol, pe uscat, pentru a opri raspandirea „zonelor moarte” din pricina ingrasamintelor si scurgerilor de dejectii de la animale”.
“Aceasta initiativa ne arata ca politicienii sunt atenti la lumea stiintei. Acum e momentul sa si actioneze. Oceanul nu este atat de mare incat sa nu se poata prabusi… Daca nu schimbam cursul actual, functiile biofizice esentiale din oceane ar putea fi distruse. Cu toate acestea, doar 2,6% din ocean dispune de nivelul ridicat de protectie de care are nevoie” a spus directorul de cercetare de la Centrul de Rezilienta din Stockholm, Henrik Osterblom.
Raportul a mai constatat, de asemenea si ca:
– Peste 3 miliarde de oameni se bazeaza pe hrana achizitionata zilnic din oceane;
– Un ocean sanatos contribuie cu 1,5 miliarde de dolari la economia globala;
– Oceanul absoarbe 25% din emisiile de CO2;
– Oceanul produce 50% din oxigenul lumii.
